România „neresetabilă“ şi moştenirea „neamului prost“

„Resetarea“ societăţii în care trăim nu este posibilă pentru că pur şi simplu nu există resursele umane pentru a o realiza.

Marea problemă a României contemporane este golirea demografică. Catastrofa noastră este una biologică, ceea ce produce cumplite efecte politice. Aşteptând această resetare, demonstrăm că suntem o comunitate care aşteaptă minuni din nimic. Pare o constatare cinică, dar e o tristă realitate: România nu are oameni, nu are fondul genetic pentru a fi altceva decât ceea ce este acum.

De trei ori România a fost secătuită de cele mai bune resurse umane ale sale. Oameni de calitate, bărbaţi curajoşi şi femei inteligente, cetăţeni bine educaţi şi intelectuali formaţi de-a lungul câtorva generaţii au fost ucişi sau au fugit din acestă ţară. Am asistat nepăsători la decimarea biologică a celor mai buni dintre noi.

Naţiunile şi popoarele nu sunt un sac fără fund, bazinul lor genetic nu regenerează la nesfârşit. În teoria politică există o ştiinţă numită demografie politică, specializată în studierea efectelor transformărilor care au loc la nivelul structurii populaţiei asupra societăţii în ansamblul ei. Funcţionarea unor sisteme politice sau disfuncţionalitatea socială nu pot fi înţelese fără studierea dinamicii populaţionale.

În întreaga lume asistăm la nişte transformări demografice fără precedent, iar dezechilibrele demografice au fost mereu o sursă pentru marile conflicte globale sau regionale. Am scris pe blogul Adevărul despre impactul dezechilibrelor demografice între bărbaţi şi femei, precum şi despre consecinţele asupra democraţiilor contemporane.

Al Doilea Război Mondial 

Aş vrea să atrag atenţia asupra efectelor negative ale acestei schimbări demografice pentru istoria recentă a naţiunii noastre şi asupra modului cum arată instituţiile publice şi private de la noi. Pretutindeni vedem surogate de profesionişti publici, fantoşe de politicieni, profesori contrafăcuţi, medici incompetenţi. Peste tot întâlnim o lipsă cumplită de profesionalism şi ne ciocnim de zidul competenţelor false.

De unde provin aceste defecte congenitale, extinse la nivel naţional?

Din epuizarea demografică!

Prima golire demografică s-a produs la începtul secolui trecut şi a fost o consecinţă nefastă a celor două războaie mondiale. În urma conflagraţiilor mondiale, România a pierdut, cumulat, aproape 10% din populaţie, mai ales de sex masculin. Conform estimărilor, în urma primului conflict global am pierdut peste 600.000 de oameni (civili şi militari), iar în cel de-Al Doilea Război Mondial au murit peste 500.000 de oameni (civili şi militari). La pierderile cumulate trebuie să adăugăm şi victimele Holocaustului şi pe cele ale pogromurilor rasiale, ceea ce înseamnă cel puţin încă 1,2 milioane de oameni. Catastrofa demografică a continat şi în România stalinistă. Urmând modelul sovietic, statul român a demarat un proces de epurare demografică pe criterii de clasă, orientându-se mai ales împotriva elitelor sociale şi intelectuale.

Astfel, conform evaluărilor din Raportul Tismăneanu, se pare că ar fi vorba de 350 de mii de victime – deşi alţi cercetători susţin că între 1948 şi 1989 au fost ucise 1,2 milioane de persoane (direct sau indirect). Oricum încă 10% din cetăţenii statului român au fost eliminaţi, şi nu vorbim doar despre elita politică. A fost distrusă o întreagă pătură medie, inteligentă şi valoroasă: săteni bogaţi, preoţimea educată, precum şi o mare parte a intelectualităţii urbane (medici, avocaţi, jurnalişti).

Evreii şi etnicii germani 

La aceste victime politice se adaugă cumplita dispariţie a unor etnii întregi, care are consecinţe grave pe ansamblu. Pierderea irecuperabilă a cel puţin două etnii foarte importante pentru structura socială a statului român modern, evreii şi etnicii germani, este incomensurabilă. În aceeaşi perioadă au plecat din România aproape jumătate de milion de evrei (conform statisticilor din 1947 erau peste 400 de mii de evrei în statul român), dar distrugerea este şi mai mare, dacă ţinem cont că în 1930 România Mare număra peste 750 de mii de etnici evrei, în timp ce astăzi mai există doar 6.000 de persoane care se declară de această etnie.

Evreimea românească a avut un rol de urbanizare, de racordare la valorile cosmopolite şi de stimulare a vieţii artistice, culturale şi economice.

Să nu uităm nici că Nicolae Ceauşescu a primit jumătate de miliard de mărci pentru alţi aproape 200 de mii de etnici germani, pe care i-a vândut ca pe nişte bunuri de export. Numai că, tot conform recensământului din 1930, ştim faptul că România avea peste 745 de mii de etnici germani. Astăzi mai sunt puţin peste 60.000. România a mai pierdut aproximativ 10% dintre cetăţeni, dintre care mulţi reprezentau o elită socială, modele publice de comportament. Faptul că, la două decenii după exodul acestei minorităţi, un etnic german a fost ales preşedintele României ne arată ce contribuţie puteau să aibă un milion de germani în dezvoltarea naţiunii române.

Exodul după 1989 

A treia şi cea mai mare golire demografică a avut loc după 1989. Deşi statisticile nu sunt concludente, pentru că mulţi români şi-au luat lumea în cap, pur şi simplu au plecat fără să se mai uite în urmă şi fără să oficializeze această plecare, se estimează că undeva între 2,5 şi 3 milioane de concetăţeni au emigrat în ultimii 25 de ani.

Numai în 2007 au plecat voluntar aproape o jumătate de milion de români.

Şi nu au plecat infractorii, leneşii sau ignarii. Au plecat tinerii de până în 35 de ani, oameni educaţi şi bine pregătiţi profesional, bărbaţi şi femei curajoşi şi cu iniţiativă, care aveau un profil psihologic de învingători, indivizi gata să muncească, dispuşi să facă eforturi remarcabile de adaptare la o nouă societate. Iarăşi, ce aveam mai bun din punct de vedere demografic.

Cine a luat locul acestor oameni, pentru că, de fiecare dată, după fiecare golire demografică, locurile goale au fost umplute de cineva. Din păcate în locul unor oameni cinstiţi şi educaţi, instituţiile româneşti au fost populate cu hoţi şi şarlatani. În locul unor intelectuali de calitate am fost obligaţi să punem analfabeţi şnapani, în locul unor oameni capabili să dialogheze civilizat, am adus făpturi care urlă şi creaturi care înjură şi scuipă, în locul eleganţei am aşezat potlogăria şi mojicia. În politică e şi mai rău – aşa cum a reieşit din dialogurile publicate în media dintre diverşii „reprezentanţi ai poporului”, are au un limbaj elevant în care f... şi p... sunt expresii cotidiene.

Am înlocuit neamul bun cu neamul prost.

Ghiolbanii şi primitivii i-au înlocuit pe oamenii inteligenţi şi serioşi, urmând vechea filosofie mioritică: nimeni nu este de neînlocuit. Nu e de mirare că am ajuns o societate întoarsă cu fundul în sus. Fotbaliştii au ajuns cercetători ştiinţifici, miliţienii au ajuns profesori de democraţie, turnătorii au devenit instructori de etică şi morală, iar nulităţile s-au transformat în modele de comportament. Incompetenţa a devenit la noi o formă de calificare. Cu cât te pricepi mai puţin la un lucru, cu atât ai şanse mai mari să fii pus într-o funcţie care să-ţi permită să administrezi acel domeniu.

Impostura academică pe care o vedem expusă zilnic, cu diverşi „academicieni” apăruţi pe genunchii unor generali, făcuţi pe genunchii unor pseudo-universitari, la rândul lor făcuţi la apelul de seară al Securităţii este doar vârful de aisberg. Cu cât coborâm mai jos în infrastructura demografică a ţării în care trăim vedem pretutindeni dezastrul. Din păcate, el se produce de mai bine de o sută de ani, de un secol şi mai bine asistăm cum se instalează domnia neamului prost – mai ales din punct de vedere moral, nu doar organizaţional sau administrativ.

Golirea etnică a dus şi la atingerea limitelor morale şi etice. Pentru că mârlănia şi primitivismului comportamentelor nu se schimbă peste noapte.

Mahalagioacele gureşe şi piţipoancele cu genţi de firmă nu pot lua locul doamnelor. Sculeri-matriţeri vulgari nu pot înlocui şefi de stat la nivel secund. Sindicalişti nerozi şi neciopliţi nu pot lua locul unor socialişti cu simţul umanismului. Lipsa de decenţă şi eleganţă în comportamentele publice nu pot fi predate sau învăţate din manuale de „bune maniere”.

Obrăznicia şi tupeul „maxim”, care au substituit buna-cuviinţă şi gestul de politeţe, se învaţă de acasă, nu mai poţi dobândi deprinderi civilizate la doctorat. Când aruncarea cu rahat în stânga şi în dreapta este noul sport naţional, în timp ce schimbul civilizat de idei şi opinii sunt tratate cu dispreţ, când ridicarea poalelor în cap în public a luat locul amiciţiei private, când vulgaritatea şi nesimţirea sunt acum înlocuitoarele bunei-creşteri, nu mai e nimic de făcut.

Pseudointelectualitatea compusă dintr-o clică nepotistă s-a instaurat definitiv şi confortabil în fotoliile lăsate libere de oamenii de calitate, diverşi mitocani iau drept libertate de exprimare sudalmele, şi orice semianalfabet care crede că vorbirea este egală cu inteligenţa îşi dă cu părerea despre cum ar trebui să arate lumea.

Farsorii dansează goi pe scena publică, mimând societatea civilă, iar mass-media este plină de ipochimeni care nu cunosc regulile de gramatică elementara, şi nimic nu-i împiedică să debiteze aberaţii incredibile.

Iar neamul prost continuă să se perpetueze. Acolo, în rădăcina ADN-ului nostru, reformele şi resetarea sistemului nu mai înseamnă nimic.

Florian Coldea, cîinele de pradă al democraţiei - Declaraţie politică rostită în plenul Senatului în data de 22 mai 2013

Conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Român de Informaţii (SRI), şeful de facto al principalului Serviciu Secret din România este generalul Florian Mihai Coldea, primul adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a Serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducînd serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. Primul adjunct al directorului SRI a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filiera politică PDL, respectiv cu concursul primarului Municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum şi naş de botez al unicului său copil.
Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovării lui Coldea în fruntea SRI. Seculici era şi şeful Cultului adventist de ziua a şaptea din România şi avea relaţii importante în Statele Unite ale Americii, unde achiziţionase o casă fondatorului cultului adventist (situată în Vermont). Florian Coldea este originar din comuna Tîrnova judeţul Arad, a absolvit un liceu industrial din Municipiul Arad şi a studiat un an şi jumătate la Institutul Politehnic din Timişoara, unde studia şi Gheorghe Falcă. A renunţat la Institutul Politehnic după ce a căzut mai multe examene şi a urmat Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, pe care a absolvit-o în anul 1996, dar nu a obţinut note de trecere la examenul de licenţă, pe care l-a trecut doar anul următor. Din caracterizările făcute de foşti colegi de academie reiese că era o persoană arogantă, introvertită, interesată mai mult de imaginea şi poziţia sa, fără prea multe relaţii de prietenie, tipul „carieristului”. Devotamentul faţă de preşedintele Băsescu şi lipsa de scrupule în acţiunile sale i-au conturat un portret de funcţionar slugarnic, tipul securistului habotnic din perioada bolşevică, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele stăpînului care l-a promovat în funcţie şi grad, fiindu-i devotat orbeşte acestuia (de exemplu generalul Pantiuşa Bodnarenko, numit de la Moscova primul şef al Securităţii comuniste din România). Deşi îi place să facă pe misteriosul şi este plin de morgă, Coldea este în realitate un individ lipsit de orizont intelectual (vezi eşecurile la examenele din facultate şi din academie) şi de capacitate de comunicare, precum şi de discernămînt şi de spirit critic, fiind considerat capabil de orice de către ofiţeri din SRI care l-au cunoscut mai bine: „Este capabil să îngroape orice şi pe oricine”. Cei doi Gheorghe de la Arad (Falcă şi Seculici) l-au susţinut pe Coldea în faţa preşedintelui Băsescu, care, în primăvara anului 2005, cînd avea gradul de maior în SRI şi activa în Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, l-a folosit în operaţiunea de salvare prin răscumpărare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. După eliberarea ziariştilor, Băsescu l-a promovat, la vîrsta de 34 de ani, în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, cu rang de secretar de Stat, şi l-a avansat ulterior pînă la gradul de general cu o stea. În 2012, preşedintele Băsescu l-a avansat pe Coldea general cu două stele. Florian Coldea a fost protejat şi susţinut iniţial de generalul Dan Gheorghe, originar tot din judeţul Arad (din comuna Sinta, învecinată cu Tîrnova) şi rudă cu familia Coldea, considerat reprezentantul aripii conservatoare, de sorginte ceauşistă, din SRI (fost ofiţer de Securitate, care în decembrie 1989 avea gradul de colonel şi funcţia de locţiitor al şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă / USLA din cadrul Departamentului Securităţii Statului / DSS). În 1990, a blocat anumite dosare ale Revoluţiei, cum ar fi dosarul zborului Rombac de la Sibiu, iar după ce a fost recuperat iniţial în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne (0215), unde a devenit şef, şi apoi în SRI. Florian Coldea a fost susţinut puternic din interior şi de generalul Ion Ştefănuţ, fost şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, şi de generalul Sorin Brăteanu, şeful Secretariatului General al SRI (primul şef care l-a direcţionat pe linie de muncă şi naşul său de căsătorie). După numirea în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea şi-a numit în funcţii importante de şefi şi de locţiitori de unităţi oameni de încredere şi buni executanţi, ca de exemplu: generalul Ion Voinescu – adjunct al directorului SRI pe probleme de logistică; generalul Sorin Gabriel Cozma – şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode – şeful Departamentului Securităţii Economice; generalul Emilia Cristina Posastiuc – şeful Centrului pentru Surse Deschise (Centrul de Monitorizare Media); colonelul Ştefan Vatră – şeful Diviziunii Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Camaraşcu (fost coleg de cameră în timpul facultăţii) – şef al Direcţiei SRI Bucureşti şi apoi director adjunct la ORPISS; colonelul Eugen Tudor – locţiitor la UM 0982 Bucureşti; generalii Valentin Dan Căpşună, Gabriel Stătescu, Adrian Popescu, Gheorghe Puiu – şefi de unităţi şi diviziuni. Generalul Coldea a reuşit să-şi impună anumiţi oameni şi în alte structuri ale statului, după cum urmează: generalul (r) Mircea Gheordunescu (fost prim-adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2000) – înalt funcţionar al Ministerului Afacerilor Externe; generalul Costin Nedelea (fost coleg la SRI) – şeful unităţii informative din serviciul de Protecţie şi Paza (SPP); locotenent-colonelul Marius Stere (fost coleg la SRI) – şef serviciu la SPP; procurorul Marius Lazăr – la Parchetul de pe lîngă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Împotriva generalului Coldea au fost lansate o sumedenie de acuzaţii de abuz şi de corupţie în spaţiul politic şi mediatic. Astfel, a fost acuzat că ar fi fost folosit de preşedintele Traian Băsescu în operaţiuni de poliţie politică, împărţind cetăţenii României în buni, cei de partea lui Băsescu, şi în răi, toţi cei care s-au manifestat împotriva preşedintelui, îndeosebi cei care au urmărit suspendarea şi demiterea sa. Categoria răilor are parte de investigare şi fişare minuţioasă, scormonindu-li-se trecutul şi prezentul, unii fiind trecuţi pe liste speciale de potenţiali atentatori, iar alţii primind eticheta VIP, adică agenţi de legătură cu puteri străine. Toţi aceştia stau cu lunile pe lista duşmanilor Constituţiei, fiind ascultaţi, urmăriţi, monitorizaţi. Acţiunile de poliţie politică ale generalului Coldea au culminat cu prilejul referendumurilor pentru demiterea preşedintelui Băsescu din mai 2007, respectiv, iulie 2012. Astfel, generalul Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de şantaj şi de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu), după ce aceştia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a preşedintelui Băsescu în aprilie 2007. După suspendarea surpriză din iulie 2007, generalul Coldea a constituit o celulă de criză, pe care a condus-o împreună cu generalesele Elena Istode, şefa Departamentului Securităţii Economice, şi Emilia Cristina Posastiuc, şefa Centrului pentru Surse Deschise (în realitate, Centrul de Monitorizare Media), amîndouă avansate în luna martie de preşedintele Băsescu, căruia i-au declarat devoţiune pe viaţă. Celula de criză instituită de generalul Coldea a livrat, zilnic, materie primă pentru apariţiile publice ale preşedintelui suspendat şi, concomitent, a alimentat agenţi acoperiţi din mass-media cu materiale de denigrare, intoxicare, dezinformare şi derutare a opiniei publice interne şi internaţionale şi, mai cu seamă, cu ţintă către autorităţile legitime ale Statului Român şi către principalele instituţii ale Uniunii Europene. În săptămîna de după scrutinul prezidenţial din 6 decembrie 2009, cîştigat la limită şi într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a preveni depunerea şi judecarea unei cereri din partea PSD pentru anularea rezultatului alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic şi reţinerea ilegală a senatorului social-democrat Cătălin Voicu, care, ulterior, a fost demonizat mediatic şi urmărit penal pînă la arestarea şi condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupţie. Se bănuie că generalul Coldea se află şi în spatele interceptărilor ilegale ale convorbirilor telefonice ale reprezentantului României din Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), judecătorul Corneliu Bîrsan. Conform unor surse din Serviciile Secrete, SRI şi SIE au două cîrtiţe în grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dintre care una ar avea numele de cod „Dragaliţa”, scopul acestora fiind să-l protejeze pe preşedintele Traian Băsescu şi să blocheze ori să tergiverseze cauzele care-l privesc pe acesta sau instituţiile subordonate lui. La adresa sa s-au lansat acuzaţii de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliştilor români răpiti în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumparare doar 9 milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane şi 13 milioane de euro, care a fost alocată de Statul Român în acest scop. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii de luare de mită, respectiv că ar fi primit 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Informaţii în acest sens au fost făcute publice de senatorul Cătălin Voicu, fost general al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), în declaraţii făcute în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi de generalul (r) Dumitru Iliescu, fost şef al SPP, în emisiunea „Ştirea Zilei” de la postul de televiziune Antena 3. Acuzaţia privind delapidarea a aproximativ 4 milioane de euro din suma alocată pentru răscumpărarea jurnaliştilor români răpiţi în Irak a fost susţinută şi de fostul procuror-şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, în cartea publicată în 2009 cu titlul „Prădarea României” (la pagina 57), în care afirma că a primit informaţii în acest sens din surse oficiale irakiene şi americane. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe oamenii apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu, respectiv pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi pe ex-premierul Teodor Stolojan în Dosarul Alro şi pe fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, vizavi de corupţia şi contrabanda din vămi. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii privind favorizarea soţiei sale, Dorina (născută Negru, originară din Zalău, judeţul Sălaj, colegă de facultate, ofiţer SRI), prin promovarea în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol al SRI şi apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI, precum şi prin avansarea la gradul de locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, încălcînd astfel regulamentele militare. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe cumnatul său Adrian Negru (fratele soţiei sale), promovat în funcţia de şef-serviciu în cadrul Direcţiei Judeţene Sălaj a SRI, şi pe finul său Cristian Soponar (fost coleg de facultate), promovat prim-adjunct al şefului Direcţiei Judeţene Satu Mare a SRI. La adresa sa s-au lansat acuzaţii privind favorizarea vărului său primar, George Coldea, preşedinte-director al firmei Medicare Technics, în afaceri cu aparatură medicală cu unităţi spitaliceşti din România. În acest sens, arătăm că, în cursul anului 2010, şeful Direcţiei Judeţene Satu Mare a SRI, colonelul Ştefan Coşarcă, a intervenit pe lîngă conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare să-l primească pe directorul George Coldea şi să-l sprijine prin achiziţionarea de aparatură medicală de la firma pe care o conduce, pentru spitalele preluate în judeţ. În plus, generalul Coldea este naşul de căsătorie al fostului prefect PDL al judeţului Arad din perioada 2009-2011, Călin Bibară, cu care este consătean, şi există suspiciuni că l-ar fi protejat atît pe acesta, cît şi pe soţia sa, care a deţinut funcţia de director general al Zonei Libere Curtici, prin care s-a efectuat contrabanda intensă cu ţigări şi alte produse accizabile. Ofiţeri din Direcţia Judeţeană Arad a SRI au dezvăluit că şeful lor, colonelul Dan Ilie Calalb, i-ar fi predat generalului Coldea, cu doi ani în urmă, un pachet conţinînd suma de 100.000 lei (un miliard de lei vechi) de provenienţă suspectă. O acuzaţie gravă adusă generalului Coldea este aceea că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea, în Bucureşti, un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Parchetul de pe lîngă Curtea de Casaţie şi Justiţie, confirmate de ofiţeri din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducînd personal un autoturism de serviciu. Pe Bd. Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întîmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat, ulterior, de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei procurorului general al României, respectiv de procurorul-şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kövesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general. Menţionez că am făcut publice toate aceste aspecte în două declaraţii politice prezentate la Senat, respectiv, în data de 22 decembrie 2010, cu titlul „Lista sau gaşca lui Falca”, şi în data de 2 mai 2012, cu titlul „Laura Codruţa Kövesi: procuror general din mila şi mita portocalie”, dar procurorul general Laura Codruţa Kövesi şi generalul Florian Coldea n-au exprimat pînă în prezent nici o poziţie publică de contestare, preferînd tăcerea, iar Consiliul Suprem al Magistraturii şi Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au dispus redeschiderea cazului. Generalul Florian Coldea este cunoscut şi recunoscut drept principalul coordonator al activităţilor de poliţie politică exercitate în ultimii ani de preşedintele Traian Băsescu şi camarila sa în scopul intimidării, discreditării şi demolării adversarilor politici (liderii partidelor din opoziţie, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, jurnalişti şi alţi formatori de opinie, critici ş.a.), cu concursul instituţiilor de forţă ale Statului Român, îndeosebi al Serviciilor Secrete şi al Parchetului (SRI, SPP, DGIPI, DGA, DNA, DIICOT, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală). Monitorizarea adversarilor politici s-a realizat prin activităţi de poliţie politică, constînd în interceptări ilegale de convorbiri telefonice sau ambientale, acţiuni de filaj, verificarea averii şi a eventualelor afaceri, verificarea şi monitorizarea conexiunilor cu alţi oameni politici, cu oameni de afaceri, cu jurnalişti şi alţi formatori de opinie. Acţiunile ilegale de interceptare telefonică sau ambientală şi de filaj sînt realizate de structuri specializate din SRI, dar şi din SPP, DGIPI şi SIE. În scopul monitorizării şi fabricării de dosare penale adversarilor politici, Serviciile Secrete implicate au solicitat informaţii şi de la structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, îndeosebi de la organele de poliţie, şi ale Ministerului Finanţelor, în special de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, condusă pînă anul trecut de slugoiul prezidenţial Sorin Blejnar, dar şi de direcţiile de control financiar şi administraţiile financiare judeţene. De asemenea, SRI sau alte Servicii Secrete implicate au solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate să declanşeze acţiuni de verificare din oficiu a averii şi eventualelor afaceri ale adversarilor politici pentru a obţine informaţii în acest sens şi pentru a depista sau inventa eventuale motive de sesizare a Parchetului pentru fals în declaraţii sau conflicte de interese ori instanţele judecătoreşti pentru motive de incompatibilitate. În cazul adversarilor politici consideraţi periculoşi, generalul Florian Coldea a recurs la stratagema obţinerii unui mandat de interceptare pentru motive de siguranţă naţională, care permite instituirea şi realizarea unui control tehnic operativ total (CTOT) asupra persoanei vizate: interceptarea tuturor convorbirilor telefonice şi ambientale, a poştei normale şi electronice, filaj permanent, monitorizarea persoanelor cu care intră în contact. Deosebit de grav este că, pentru interceptarea, urmărirea şi hărţuirea adversarilor politici ai actualei puteri, SRI are posibilitatea, pe care a materializat-o, de a recurge şi la reţeaua de sateliţi MONSAT de joasă altitudine, lansată de SUA în colaborare cu o serie de ţări europene, la care România are acces în baza unor înţelegeri între Serviciile Secrete ale statelor NATO. Reţeaua de sute de sateliţi MONSAT care acoperă Europa are dispozitive radar, bazate pe unde milimetrice, care au capacitatea de a urmări o persoană, după caracteristicile biometrice, oriunde pe Pămînt, inclusiv prin acoperişul clădirilor în care se află aceasta. Totodată, sistemul MONSAT permite interceptarea convorbirilor telefonice şi a e-mailurilor. Astfel, prin marionetele sale de la SRI şi SIE, preşedintele Traian Băsescu foloseşte abuziv, independent şi fără control parlamentar, sistemul Naţional de Monitorizare a Convorbirilor prin satelit – MONSAT. Solicit Direcţiei Naţionale Anticorupţie să se sesizeze şi să efectueze cercetări în cazul generalului Florian Coldea sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, referitor la acuzaţia de deturnare a sumei de aproximativ 4 milioane de euro în cazul răscumpărării jurnaliştilor români răpiti în Irak, şi de luare de mită, în cazul acuzaţiei privind primirea sumei de 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Totodată, solicit Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să redeschidă cauza în care generalul Florian Coldea a fost cercetat pentru accidentul de circulaţie provocat pe Bd. Ştefan cel Mare din Bucureşti, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, şi să se sesizeze faţă de procurorul general Laura Codruţa Kövesi sub aspectul infracţiunii de favorizare a infractorului. În fine, solicit Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-l cerceteze pe generalul Coldea sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu şi pentru încălcarea legii siguranţei naţionale pentru toate acţiunile de poliţie politică pe care le-a ordonat şi coordonat.

*   *   *
P.S. Într-un debriefing de peste 3 ore, pe care l-am avut împreună cu jurnalistul Ovidiu Ohanesian cu părinţii generalului Coldea, în casa acestora din comuna Tîrnova nr. 274, tatăl (fost tractorist în comună) şi mama sa (pînă recent poştăriţa satului) şi-au exprimat nemulţumirea pentru că unicul lor fiu a urmat „cel mai prost liceu din Arad” şi pentru că a plecat să înveţe şi să lucreze la Bucureşti, unde „a călcat în scuipat de mitici”. Ei ar fi preferat ca Florin (aşa-l numesc pe fiul lor) să rămînă în zonă, întrucît le-a fost foarte util în tinereţe cînd îl trimiteau să transporte, cu un autoturism ARO cu remorcă, şi să vîndă cartofi, varză şi alte zarzavaturi în judeţul Arad şi în judeţele învecinate. Părinţii generalului au mai mărturisit că acesta a fost un copil cuminte şi timid şi s-au plîns că, de cînd a devenit mare şef, suferă rău cu coloana, avînd amenajat un pat şi un spalier în spatele biroului său. S-au lăudat şi cu ce personalităţi de la Bucureşti a fost fiul lor înainte de Crăciun, la tăiatul şi pomana porcului în ultimii ani, precum şi că fiul lor se mîndreşte cu o vitrină plină de „medalii şi alte tinichele primite de la americani”. Concluzia bătrînilor Coldea a fost că fiul lor Florin i-a făcut prea multe hatîruri preşedintelui Băsescu şi că ar trebui să se retragă şi să-şi vadă de familie şi de sănătate. Mulţumesc şi pe această cale părinţilor generalului Coldea pentru ospitalitatea şi sinceritatea lor deosebită, inclusiv pentru flaconul cu palincă de prune (de foarte bună calitate) fără de care nu ne-au lăsat să plecăm din casa lor. Sperăm ca măcar povaţa părintească să fie luată în seamă de generalul Coldea în al 12-lea ceas.

VALER MARIAN, senator

Zilele Guvernului Victor Ponta sunt numărate

În timp ce premierul Victor Viorel Ponta se relaxează cu familia, după o obositoare campanie electorală pe care a pierdut-o cu brio, trimişii speciali ai guvernului american au venit în desant la Bucureşti, ca foştii capugii ai Sultanului la mazilit domnitori în Valahia. Ţara noastră e un aliat de nădejde al SUA, o neo-colonie americană, iar ce spune marele nostru prieten, clasa politică execută întocmai şi duce dezideratele Washington-ului la îndeplinire ca pe vremea când URSS dicta Bucureştiului, în anii 50. Emisarii secretarului de stat american John Kerry, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, şi Frank Rose, negociatorul principal al SUA pentru acordul cu România privind scutul antirachetă, au vorbit într-un interviu acordat în Gândul.info, subliniind că “Iohannis trebuie să-şi facă guvernul său”. De altfel, preşedintele ales Klaus Iohannis a declarat acum două zile că trebuie ca premierul Victor Ponta să plece şi să vină un guvern patronat de PNL, lucru firesc de altfel. Până la urmă partidele care l-au susţinut pe Iohannis să câştige alegerile doresc să vină la guvernare, să fie la butoane şi să-şi implementeze proiectele şi interesele politico-economice. Aşa funcţionează democraţia. În orice sistem democratic, clasa politică nu e o adunătură de activişti civici sau o confrerie de sfinţi, ci e formată din politicieni cu bune şi rele.

Mai mult, Klaus Iohannis este îndatorat preşedintelui în funcţie Traian Băsescu, care l-a sprijinit politic deschis în campania electorală şi i-a pus şi serviciile la dispoziţie, ca să câştige sigur alegerile. În politică orice serviciu se plăteşte. Să vedem dacă Iohannis îi va oferi după 21 decembrie funcţia de premier al României, pe care Traian Băsescu a reclamat-o de două ori în interviurile de la TVR din luna august. E o chestiune de zile, după 21 decembrie, ca să înceapă mişcările în parlament şi să fie înlăturat premierul Victor Ponta de la putere. E mai bine şi pentru PSD în opoziţie, motiv a se reforma şi scăpa de baronii roşii, dar şi pentru români ca să vadă şi să aprecieze binefacerile reale ale unui preşedinte sas, de religie lutherană, în fruntea ţării, o realitate în exerciţiul funcţiunii şi nu doar un mit, care nu ţine de guvernare sau de foame.

Ionuţ Ţene

Prezentarea localitatii

Suprafata: 9602,25ha
Intravilan: 1334,26 ha
Extravilan: 8267,99 ha
Populatie: 28102
Gospodarii: 10428
Nr. locuinte: 12325
Nr. gradinite: 11
Nr. scoli: 10
Nr. licee: 4
Nr. universitati: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Hetiur
Asezarea geografica:
Aşezarea geografică îi conferă Sighişoarei un rol de poziţie cheie pe valea Târnavei Mari, fiind un punct de intersecţie al principalelor drumuri, precum şi un important nod de cale ferată.
În valea largă a Târnavei Mari, se ridică Dealul Cetăţii, de pe care coboară oraşul şi care este înconjurat ca un adevărat brâu de dealuri mai înalte. Aceste dealuri cu păduri, îmbrăcate în fiecare anotimp în alte culori, de la albul zăpezii la ruginiul frunzelor de toamnă, dau Sighişoarei un farmec aparte, care invită pe cei care trec pe aici să facă un popas pentru a se bucura de priveliştea, liniştea şi frumuseţea locurilor, iar pentru cei ce îndrăgesc drumeţiile, sportul în aer liber ori vânătoarea Sighişoara şi împrejurimile ei oferă condiţii excelente.
Activitati specifice zonei:
Turism
Servicii
Industrie uşoară
Agricultură
Activitati economice principale:
Principalele activităţi economice sunt în: industria textilă (ţesătorii şi croitorii), industria ceramică (porţelan, faianţă), construcţii, producţie alimentară, prelucrarea lemnului şi turism etc.
Turismul a căpătat un mare avânt în ultimii ani o dată cu dezvoltarea infrastructurii: hoteluri, pensiuni, restaurante, zone de agrement.
Obiective turistice:
Cetatea Sighişoara "cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenescă din Transilvania" a primit, de-a lungul timpului apelative ca "Perla Transilvaniei", "Mărgăritar al Transilvaniei", "Nürnberg transilvănean". Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.
Sighişoara - Bijuteria medievală a României
Istoria zonei în care se află Sighişoara îşi are începuturile cu câteva mii de ani înainte de întemeierea oraşului de către coloniştii germani. Cronicarul G. Krauss fixează începuturile locuirii medievale la Sighişoara în anul 1191.
Documentar, localitatea este atestată în anul 1298 cu termenul german Schespurch. Forma românească de Sighişoara apare, în scris, într-un document emis de Vlad Dracul în anul 1431.
În decursul timpului, pe străduţele înguste şi-au purtat paşii personalităţi mai mult sau mai puţin celebre. Dintre acestea, cea mai importantă desigur este aceea a fiului lui Mircea cel Bătrân, voievodul Ţării Româneşti supranumit Vlad Dracul - membru al Ordinului Dragonului, care între anii 1431-1436 a locuit în Cetatea Sighişoarei.
În străinătate numele Sighişoarei este asociat de cel ce a fost fiul lui Vlad Dracul, celebrul Vlad Ţepeş, supranumit Dracula. Se presupune că Vlad Ţepeş s-ar fi născut la Sighişoara, în fosta casă a corpului de pază, unde a fost găzduit tatăl său în anii de pribegie, care astăzi se numeşte Vlad Dracul".
Complex medieval de arhitectură militară, civilă şi ecleziastică de valoare europeană, Cetatea Sighişoara este singura cetate medievală locuită în întregime din Sud Estul Europei.
Parte a Patrimoniului Universal UNESCO, Cetatea medievală Sighişoara este un punct de atracţie pentru turişti din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici şi recreat în timpurile moderne în cele mai neaşteptate moduri...
Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este Cetatea Medievală cu turnuri, bastioane şi case de locuit bine păstrate până în zilele noastre.
Cele nouă turnuri ale cetăţii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale:
Turnul cu Ceas (Turnul porţii), principal punct de intrare în cetate, opus celui străjuit de Turnul croitorilor, se numeşte aşa datorită ceasului cu figurine, unic în ţara noastră, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighişoarei şi, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate şi apărate de diferite bresle, Turnul cu ceas aparţinea întregii comunităţi, fiind sediul autorităţii publice. Din anul 1899, Turnul cu Ceas a fost transformat în muzeu, intitulat iniţial "Sighişoara veche", primul său director fiind dr. Iosif Bacon.
Arhitectura religioasă a fost în Evul Mediu la fel de importantă ca şi arhitectura militară. Nu întâmplător pe vechea stemă a oraşului Sighişoara (aflată actualmente în Muzeul de Istorie din Turnul cu ceas) există deviza "Nomen Domini turris fortissimo" (Numele domnului este cel mai tare turn).
Turnul Frânghierilor transformat azi în locuinţă a pazincului bisericii cimitirului, este singurul turn locuit din cele 9 păstrate până azi. Importanţa lui constă mai ales în faptul că în subsol s-au găsit urmele unor creneluri astupate, dovadă că a fost ridicat pe zidul străvechii cetăţui.
Turnul Fierarilor este situat în spatele bisericii Mănăstirii. A fost ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al Bărbierilor. Pe o bază dreptunghiulară, apare masiv şi relativ scund văzut dinăuntrul cetăţii, dar este impunător văzut din afară întrucât are latura de răsărit la baza zidului.
Turnul Cojocarilor se află la foate mică distanţă de Turnul Măcelarilor, de care este legat prin poarta Törle. Turnul este modest ca dimensiuni şi formă, de plan pătrat, datând din secolul al XV-lea.
Turnul Cismarilor aşezat în partea de nord-est a cetăţii, este menţionat în 1521, reconstruit în 1650 şi modificat în 1681. El poată pecetea arhitecturii baroce. Turnul a avut în faţa sa şi un bastion de artilierie, demolat în 1846, găzduieşte astăzi sediul postului local de radio.
Turnul Cositorarilor este o altă imagine care oglindeşte zbuciumata istorie a cetăţii. Alături de Turnul cu Ceas, el domină partea de jos a oraşului, având o excepţională poziţie de apărare. Urmelele de ghiulele se pot vedea şi astăzi pe zidurile lui. Turnul este completat de Galeria Puşcaşilor, unică în arhitectura cetăţii.
Turnu Măcelarilor este o construcţie octogonală înălţată pe o bază hexagonală pentru a se obţine câmp de vedere peste bastionul situat în faţa sa.
Turnul Croitorilor a fost construit în secolul al XIV-lea. Este situat în partea opusă Turnului cu ceas şi străjuieşte a doua poartă de acces în cetate.
Turnul Tăbăcarilor este unul dintre cele mai vechi şi atât de modest încât nici nu pare a fi fost turn de apărare. Ridicat în plan pătrat, cu acoperişul într-o singură apă, avea drept scop mai ales apărarea curţii interioare a Turnului cu ceas.
Bisericile din Sighişoara constituie importante obiective turistice:
Biserica din Deal este neîndoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al cetăţii, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din ţara noastră. Actuala biserică a fost ridicată pe locul unei cetăţui existentă înainte de 1200. Construcţia acestei biserici, pusă sub patronajul Sfântu Nicolae, începe în anul 1345 şi continuă cu intermitenţe până în 1525.
Biserica Mănăstirii, monument de arhitectură în stil gotic, se află în imediata vecinătate a Turnului cu ceas şi a fost construită începând cu secolul al XIII-lea.
Biserica Romano-Catolică Sfântu Iosif, construită în 1894 după demolarea Mănăstirii Maicilor Franciscane, se afla în partea de nord-est a cetăţii lângă zidul de incintă.
Biserica Leproşilor, situată pe strada Ştefan cel Mare, nr. 34, este un monument gotic din secolul al XV-lea
Catedrala Ortodoxă aflată pe malul Târnavei Mari cu hramul Sfânta Treime, este construită între anii 1934-1937.
Biserica Ortodoxă din Corneşti situată la intrarea în oraş dispre Târgu Mureş este primul lăcaş creştin românesc din piatră din această zonă. A fost construită în perioada 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn.
Casa cu Cerb este casa care şi-a păstrat cel mai bine forma denumită astfel după capul de cerb fixat pe colţul clădirii. A fost construită în secolul al XVII-lea.
Casa de pe stâncă, construită după marele incendiu din anul 1676, astăzi restaurată de către Fundaţia Veritas, este sediul centrului cultural şi de schimb intercultural. Aici funcţionează şi un Internrt-Cafe.
Casa cu Şindrilă (Evert), casă specifică de meşteşugari este sediul Centrului Educaţional Internaţional pentru Tineret.
Casa Veneţiană, denumită aşa după ancadramentele de piatră ale ferestrelor care imită goticul veneţian datează din secolul al XVI-lea
Casa Vlad Dracul este situată în strada Cositorarilor, nr. 1, fostă casă Paullini, pare să fie cea mai veche construcţie civilă de piatră din cetate, judecând după bolta semicilindrică din piatră de râu de la parterul clădirii. Astăzi, Casa Vlad Dracul adăposteşte un restaurant în stil medieval.
Clădirea Primăriei este situată în apropierea Bisericii Mănăstii. Edificiul s-a construit între anii 1887-1888. La etaj există o sală în stil baroc, unde se desfăşoară Festivalul de Muzică Academică şi multe alte concerte susţinute de formaţii prestigiase.
Complexul hotelier Sighişoara: între anii 1886-1889 a fost sediul primăriei oraşului
Scara acoperită, a fost construită în anul 1642 şi numără 175 de trepte.
Şcoala din Deal, situată în imediata apropiere a Scărilor acoperite din lemn, poartă inscripţia Schola Seminarium Republicae şi datează din 1619.
În centrul oraşului putem admira câteva case monument:
Casa Zilinschi din secolul XVIII, casă de brutar;
Casa Rosenthal din secolul XIX;
Casa meşterilor (actualul restaurant Perla Cetăţii) din secolul XIX;
Casa Hermanu Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX.
Pe platoul Breite de lângă Sighişoara se află cel mai mare, reprezentativ şi bine conservat habitat de pajişte împădurită cu goruni şi ştejari multiseculari din centrul şi estul Europei.
Prin originea sa platoul Breite este o pădure modificată cultural, purtând atât amprenta culturii locale săseşti de peste opt secole, cât şi a unei naturi bogate şi variate. Această origine dublă conferă rezervaţia Breite valori excepţionale multiple - de la cele istorice, culturale şi ecologice până la cele estetice şi emoţionale.
Atât din punct de vedere al patrimoniului natural cât şi ca mărturie vie a istoriei oraşului Sighişoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.
Evenimente locale:
Sighişoara are o viaţă culturală intensă, fiind locul de desfăşurare a numeroase festivaluri:
​Sighişoara "Blues Festival", singura manifestare culturală de acest gen din ţară, se desfăşoară în luna februarie a fiecărui an în Sala de Spectacole a Casei de Cukltură "Mihai Eminescu". Fiind un eveniment cultural cu participare internaţională, festivalul îşi propune promovarea blues-lui, gen muzical care deşi e slab reprezentat pe scena naţională, se adresează unui public tot mai numeros în ultima vreme. Sighişoara Blue Festival este organizată de Asociaţia Culturală Sighişoara Blues Hospital în parteneriat cu primăria Municipiului Sighişoara. Informaţii puteţi obţine accesând: www.blues-festival.ro
Festivalul Sighişoara "Medievală", punct de reper în viaţa culturală sigişoreană, se desfăşoară la sfârşitul lunii iulie a fiecărui an. Punte între prezentul incert şi tradiţiile cultural artistice medievale încărcate de o nealterată şi misterioasă frumuseţe, Festivalul Medieval transformă Cetatea într-o insulă a trecutului, un loc în afara timpului şi spaţiului în care fiecare artist sau spectactor, localnic sau oaspete devine personaj al basmului. Pentru a satisface gusturile variate ale publicului spectator, festivalul este structurat pe mai multe secţiuni: teatru, dans, muzică veche, poezie medievală şi conferinţe. Este organizat de primăria Municipiului Sighişoara.
Festivalul de Muzică "Academică", în cadrul căruia se desfăşoară şi cursurile muzicale de vară, reuneşte muzicieni de pretutindeni. Se desfăşoară în prima decadă a lunii august şi este organizat de Fundaţia Elan în colaborare cu primăria Municipiului Sighişoara.
Festivalul Intercultural "ProEtnica" se desfăşoară în luna august şi este un eveniment prin intermediul căruia se doreşte dezvoltarea şi păstrarea unui climat de armonie şi interacţiune interetnică în România. În cadrul acestui festival, comunităţile participante au posibilitatea de a-şi prezenta tradiţile precum şi aspecte din viaţa comunităţilor pe care le reprezintă. Este organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret, strada Bastionului, nr.4-6, Sighişoara, tel.: 0265-778489, www.proetnica.ro, info@ibz.ro.
Festivalul "Fanfarelor", devenit deja tradiţie pentru Sighişoara, se desfăşoară la începutul lunii septembrie şi este un eveniment care se adresează iubitorilor muzicii de promenadă. Acest festival se bucură de participarea unor fanfare atât din ţară cât şi din străinătate şi este organizat de primăria Municipiului Sighisoara.
Festivalul Sighişoara "Film Fest", eveniment recent adăugat în agenda culturală sighişoreană, se desfăşoară în luna septembrie şi este organizat de Municipiul Sighişoara în parteneriat cu Fundaţia Română pentru Educaţie şi Educatori. Sighişoara Film Festival este un eveniment care promovează cultura cinematografică românească şi salută iniţiativele care pot contribui, prin artă şi cunoaştere, la vizibilitatea României în plan internaţional. Pentru detalii accesaţi: www.sighişoarafilmfestival.ro.
Festivalul de Folclor "Datini", se desfăşoară în noiembrie şi îşi propune să contribuie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară românească, să stimuleze interesul publicului petru receptarea creaţiilor folclorice autentice, la valorificarea cântecului, dansului şi portului popular românesc şi introducerea lor în circuitul valorilor spirituale. Este organizat în parteneriat cu Asociaţia LCS Speranţa.
Facilitati oferite investitorilor:
Deschidere şi sprijin pentru proiecte de dezvoltare în turism
Reţea bine dezvoltată a instituţiilor financiar - bancare
Reţele tehnico - edilitare dezvoltate
Dinamică bună a indicatorilor economici (cifra de afaceri) pentru societăţile reprezentative
Concesionare teren pentru construcţii în zona parcului industrial
Existenţă PUD Mall aprobat, în zona centrală
Amenajare parcare sub şi supra- terana în zona centrală
Centru de cercetare şi studii postdoctorale
Amenajare lac de agrement Şercheş respectiv bazin înot, teren tenis, etc
Amenajare pârtie de schi - Şaeş
Construcţie telegondolă - Cetate Platoul Vila Franka şi Platoul Breite
Înfinţare reţea tur oraş - minibus etajat sau titicar
Proiecte de investitii:
Construirea unui nou sediu pentru Centrul de Îngrijire şi Asistenţă
Amenajarea centrului de informare şi promovarea turistică
9 parcuri cu locuri de joacă pentru copii
Construirea şoselei ocolitoare
Restaurarea Turnului cu Ceas
Reabilitarea străzilor şi trotuarelor din municipiu
Modernizarea Spitalului Municipal
Construirea unei grădiniţe
Modernizarea peronului şi împrejmuirilor Eurogarii